Guvernul ucrainean a anunţat în faţa Parlamentului de la Kiev, hotărârea de a renunţa la tratatul de asociere cu Uniunea Europeană şi de a schimba brusc cu 180 de grade politica sa externă şi economică către o apropiere de Rusia. Cabinetul de la Kiev a adoptat decizia motivând de nevoia de consolidare a legăturilor economice cu Rusia şi stabilizarea statutului de ţară membră din cadrul Comunităţii Statelor Independente dar şi de o apropiere de Comunitatea Economică Euroasiatică.

Este foarte adevărat că Rusia a promis pentru acest gest, o finanţare de 20 de miliarde de dolari pentru statul ucrainean şi garanţia că Victor Ianukovici, actualul preşedintel al Ucrainei, nu va întâmpina probleme pentru a candida la un nou mandat în februarie 2015. În plus, Putin a dat asigurări că va face un discount de 150 de dolari la mia de metri cubi de gaze naturale livrate Ucrainei. În acest moment Ucraina importă gazul la un preţ de 430 de dolari pe 1000 mc de gaze. Potrivit unor calcule efectuate de autorităţile de la Kiev, din luna august ca urmare a unor restricţii impuse de Rusia, economia ucraineană înregistra pierderi de miliarde de dolari. Spectaculoasa schimbare de poziţie a Kievului închide în nas uşa forului european, ai cărui lideri sperau să aducă Ucraina pe un drum economic mai apropiat, care ar fi facilitat integrarea în UE. Acum, în loc să parafeze înţelegerea cu Europa, Ucraina propune acum o comisie trilaterală, între Moscova, Uniunea Europeană şi Kiev, care ar putea avea un rol de intermediere.
Totodată, Guvernul de la Kiev a solicitat ministerelor de externe şi economiei să reia un dialogul cu Federaţia Rusă, cu alte ţări ale Uniunii Vamale, precum şi cu celelalte state membre ale CSI,  după o perioadă de 8 ani de răcire a relaţiilor între cele două state. Srtcutura fostei URSS pare să fie reconstruit, ori măcar al fostului imperiu ţarist.

Premierul ucrainean Mikola Azarov dă asigurări că decizia Ucrainei de suspendare a lucrărilor la acordul de asociere cu UE a fost dictată de probleme economice. „Această decizie este dictată exclusiv de motive economice şi nu schimbă direcţia strategică a ţării“, a declarat Azarov.

Oficialii UE sunt consternaţi de jocurile Kievului şi mai aşteaptă totuşi explicaţii referitoare la decizia adoptată. „Este dificil să comentăm ultimele informaţii venite de la Kiev. Am spus întotdeauna că viitorul ucrainenilor este în mâinile lor, şi în cele din urmă, deciziile sunt luate de autorităţile ucrainiene“, a declarat Ministrul de externe al Lituaniei, Lynas Linkevičius, ţara care deţine preşedinţia Uniunii Europene.

Chişinăul în panică

Poziţia Republicii Moldova este una foarte dificilă acum, mai ales de când noul regim de Chişinău încearcă cu disperare să se smulgă din spaţiul euro-asiatic şi să adere la tratatele Uniunii Europene. În plus producătorii basarabeni încearcă de mult timp să iasă din „încercuirea“ Rusiei şi să îşi scoată produsele în spaţiul comunitar.

 Chiar dacă nu a avut relaţii excelente cu Ucraina, oficialii de la Chişinău se pot aştepta la o creştere a ostilităţii marelui vecin care înconjoară Moldova din nord-est şi sud.

România se poate aştepta la acelaşi lucru, însă va fi mai puţin afectată, din punct de vedere economic. Din punct de vedere politic ne putem aştepta o o atitudine ostilă, dar şi la măsuri mai represive asupra românilor care locuiesc în nordul Bucovinei, teritoriul anexat de URSS în 1940, drept „compensaţie morală“ pentru nişte aşa-zisa administrare defectuoasă a Basarabiei de către România, în perioada 1918-1940.