După un an în care autorităţile se înghesuiau să anunţe independenţa energetică, am ajuns din nou, în această iarnă, să fim depedenţi de gazele ruseşti.

Cantitatea de gaze aflată în depozite poate fi insuficientă pentru iarna 2016 - 2017 în condiţiile în care vom avea una dintre cele mai geroase ierni, astfel că România ar putea rămâne stocuri de gaze în depozite la finele lunii februarie. Nici producţia autohtonă nu poate creşte prea mult, fiind deja aproape de maxime, astfel încât soluţia pentru ca România să nu îngheţe o reprezintă doar majorarea importurilor din Rusia, cu condiţia ca aceştia să fie de acord să şi livreze.

În 14 decembrie, stocurile de gaze atingeau 1,85 miliarde de metri cubi, potrivit unei situaţii publicate pe site-ul Romgaz, compania care operează majoritatea depozitelor din ţară. La sfârşitul ciclului de injecţie, în 31 octombrie 2016, se stocaseră doar 2,4 miliarde de metri cubi de gaze, astfel, că, din prima zi de extracţie - 1 noiembrie şi până la jumătatea lunii decembrie, 600 de milioane de metri cubi de gaze au fost scoase din subsol pentru a fi folosite. Având în vedere că noiembrie a fost, în general, o lună mai caldă decât în mod obişnuit, cantităţile extrase sunt mari în perspectiva lui decembrie, ianuarie şi februarie, ba chiar şi martie, din punct de vedere al gazelor ce mai sunt disponibile.

“Cantităţile de gaze din depozite sunt cu circa 4% mai mici decât în mod obişnuit, în această perioadă. De două săptămâni, de când e frig, se scot cam 15 milioane de metri cubi de gaze pe zi din depozite. În caz de temperaturi extreme, extracţia poate ajunge până la maximum 25 de milioane de metri cubi pe zi”, spune Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie, instituţia care decide cantităţile şi companiile care trebuie să facă stocuri de gaze pentru iarnă.

Temperaturi extreme înseamnă cele de sub - 10 ºC sau -15 ºC, care se întâlnesc frecvent în ţară în lunile ianuarie şi februarie. În aceste condiţii, extracţii zilnice de 20 de milioane de metri cubi de gaze, pe o perioadă de câteva săptămâni la rând, sunt un scenariu perfect plauzibil. Dacă luăm în calcul doar o lună, din cele două şi jumătate de iarnă rămase, cu temperaturi extreme, avem o extracţie de 600 - 700 de milioane de metri cubi. Restul de 45 de zile cu extracţii de 15 -20 de milioane de metri cubi mai adaugă încă 700 – 900 de milioane de metri cubi la extracţie.

Astfel, la sfârşitul lui februarie, depozitele ar fi aproape goale, lăsându-ne fără soluţii interne pentru a acoperi consumul, în condiţiile unei luni martie friguroase. Am precizat “fără soluţii interne” pentru că nici producţia de iarnă nu poate merge la niveluri mai mari decât cele din prezent. “Romgaz poate produce până la maximul producţiei în condiţiile de exploatare din acest moment – 15,5 milioane de metri cubi pe zi”, spune, pentru Capital, Virgil Metea, directorul Romgaz. Cu alte cuvinte, producţia de gaze a companiei este la maximul posibil acum. Nu poate merge mai sus, ba chiar poate scădea în condiţii de frig extrem, pentru că exploatarea devine mult mai dificilă, din cauză de presiune a gazului. Aproximativ aceeaşi producţie ca a Romgaz o are, acum, şi Petrom. Prin urmare, în condiţiile unui val prelungit de frig care s-ar abate asupra României, ţara noastră va rămâne fără soluţii în materie de aprovizionare cu gaze pe la sfârşitul lunii februarie. Chiar şi mai devreme, dacă ne aşteaptă două luni geroase. Atunci, singura soluţie pentru a nu îngheţa o reprezintă creşterea importurilor din Rusia, în condiţiile în care şi ruşii ar dori, şi la ce preţ, să ne livreze. În acest moment, preţul gazelor ruseşti este mai mic decât al celor produse local. Din acest motiv, importurile sunt masive. De la 1 ianuarie, Gazprom a anunţat că va majora preţul gazelor pe care le livrează în Europa.

Dacă analizăm situaţia fluxurilor de gaze din România, din datele Transgaz, în ultimele zine, vedem o situaţie deloc încurajatoare. Astfel, la medii de temperatură zilnice de -3 - 4ºC, avem o producţie de aproximativ 300.000 de MWh, circa 28 de milioane de metri cubi, o extracţie de 170.000 de MWh, circa 16 milioane de metri cubi, şi importuri de 135.000 de MWh, circa 12,5 milioane de metri cubi. Extracţia de gaze şi importurile sunt deja peste producţia internă. Dacă temperaturile coboară şi mai mult, producţia nu creşte, în schimb cresc importurile şi extracţia într-un ritm accelerat.

Nimeni nu vrea să spună negru pe alb dacă stocurile de gaze ajung să trecem iarna 2016 – 2017. Se exprimă doar speranţe că totul va fi bine. “Anul trecut, am avut stocată aproximativ aceeaşi cantitate ca şi în acest an si, la sfârşitul iernii, încă rămăseseră gaze în depozite. În mod normal nu ar trebui să avem probleme”, arată Havrileţ. Întrebat direct dacă există companii care nu au depozitat cantităţile cerute prin ordin ANRE, Havrileţ nu a ştiut sau nu a dorit să vorbească despre acest subiect. “Sunt multe date care sunt susceptibile de a fi utilizate de concurenţă şi pot afecta piaţa. Pot fi subiect de chemare în instanţe. Trebuie obţinute oficial”, explică preşedintele ANRE.

SURSA: Capital.ro