Instanţele judecătoreşti au înaintat către ANAF peste 2.370 de hotărâri definitive, prin care se stabilea executarea silită în valoare de aproape 2,6 miliarde lei, în 2014. Din această sumă, ANAF a reuşit să recupereze sub 1% în anul respectiv. În acest ritm, pentru a recupera prejudiciile, Fiscul ar avea nevoie de peste 100 de ani, mai exact 113. Mai mult, a rătăcit pur şi simplu 231 de hotărâri judecătoreşti pe care le primise, arată raportul Curţii de Conturi pe 2014.

ANAF a primit în 2014, pentru a executa silit, 2.140 de sentinţe şi hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate în cauze penale, cu prejudicii totale de aproape 2,575 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro). Curtea de Conturi arată însă că instanţele au trimis la ANAF 2.371 de sentinţe şi hotărâri. 231 dintre acestea pur şi simplu nu se regăsesc în registrele Direcţiei Generale de Reglementare a Colectării creanţelor bugetare, din ANAF, arată raportul Curţii de Conturi pe 2014. Inspectorii arată că aceste creanţe riscă să fie pierdute.

„O parte din prejudiciile stabilite prin hotărâri judecătoreşti nu au fost înregistrate în contabilitate ca şi creanţă de către ANAF, astfel încât în cazul prejudiciilor neînregistrate există riscul de a nu fi recuperate, neexistând dreptul de creanţă şi nefiind nici urmărite de activitatea de executarea silită”, arată Curtea de Conturi.

De altfel, din totalul de aproape 2,6 miliarde de lei notificate în 2014 de către instanţe, ANAF a reuşit să execute sub 1%: în jur de 23 de milioane de lei (puţin peste 5 milioane de euro).

Curtea de Conturi a mai constatat, pe lângă „nivelul redus al sumelor încasate din activitatea de executare a hotărârilor judecătoreşti în cauzele penale comunicate organelor fiscale”, şi faptul că ANAF nu dispunea, în 2014, nici măcar de o metodologie pentru această activitate.

„Lipsa unei proceduri şi/sau metodologie care să precizeze care sunt direcţiile implicate şi responsabilitatea pe fiecare segment de activitate în scopul monitorizării lunare a executării acestor hotărâri judecătoreşti”, arată concluziile inspectorilor de conturi.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, s-a plâns în repetate rânduri de faptul că finalitatea anchetelor de corupţie este incompletă din cauză că ANAF recuperează procente infime din prejudiciile stabilite definitiv de instanţe. În 2015, Kovesi spune că ANAF are de recuperat peste 300 de milioane de euro prejudicii stabilite doar de anchetele DNA şi confirmate de instanţe, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis afirma că procentul de recuperare se ridică la doar 10% din această sumă. În 2014, Kovesi plasa acest procent de recuperare la doar 5%.

În 2015, ANAF s-a apărat explicând că peste jumătate din aceste prejudicii nu pot fi recuperate, din varii motive, şi că de exemplu cel mai mare prejudiciu de recuperat dintr-un singur dosar este în cazul ICA-Dan Voiculescu, suma de 60 de milioane de euro neputând fi recuperată pentru că procedura este blocată în instanţă.

ANAF arăta că nu poate recupera mare parte din prejudicii, pentru că de multe ori condamnaţii nu au nimic pe numele lor sau bunurile lor se află în proceduri judiciare care blochează executarea silită.

De asemenea, ANAF arăta că este depăşită ca volum de muncă. Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activităţile desfăşurate pentru pregătirea şi susţinerea dosarelor de insolvenţă, explica ANAF în 2015. ANAF mai spunea că a primit atribuţii specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat, ci şi bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetului asigurărilor pentru şomaj.

La finalul anului trecut, a fost promulgată legea de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituţie care va fi operaţionalizată în acest an şi care va prelua o parte din atribuţiile de gestionare a recuperării prejudiciilor din infracţiuni, de la ANAF. De altfel, directorul adjunct al acestei instituţii va proveni de la ANAF.