România are printre cele mai mari preţuri la achiziţia de buştean din întreaga Europă, astfel că Asociaţia Producătorilor de Mobilă şi Asociaţia Forestierilor ai sesizat Consiliul Concurenţei pentru abuzul de poziţie dominantă al RNP-Romsilva prin preţurile de pornire la licitaţie, susţin Fordaq şi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva, într-un comunicat de presă.

„Anual, Regia Naţională a Pădurilor — Romsilva organizează licitaţiile principale, licitaţii prin care este oferită la vânzare masa lemnoasă pentru producţia anului următor. În perioada 17-24 decembrie 2015 s-au desfăşurat aceste licitaţii prin care a fost oferit la vânzare un volum de 4,31 milioane metri cubi, din care a fost adjudecat un volum de 227.000 de metri cubi, adică 5% din volumul oferit la vânzare! Încă din etapa de pregătire a licitaţiilor, în luna noiembrie a anului 2015, agenţii economici, prin organizaţii de profil, au contestat preţurile prea mari de pornire la licitaţie: Asociaţia Producătorilor de Mobilă şi Asociaţia Forestierilor au sesizat Consiliul Concurenţei pentru abuzul de poziţie dominantă al RNP-Romsilva prin preţurile de pornire la licitaţie. Nostra Silva a depus plângere prealabilă pentru a contesta în contencios administrativ regulamentul în baza căruia au fost organizate licitaţiile’, se arată în comunicatul citat.

Potrivit Fordaq, stabilirea preţurilor de pornire la licitaţia din acest an, pornind de la tarifele de adjudecare din anul anterior, duce la o ‘spirală a preţurilor’.

„Nu este posibil să se stabilească preţuri de pornire la licitaţie pornind de la preţurile de adjudecare din anul anterior. O astfel de practică duce la o spirală a preţurilor. Între 2010 şi 2015, preţurile de pornire la licitaţie au crescut cu 300%. La licitaţiile din luna decembrie 2015, au existat mai multe Direcţii Silvice judeţene care au avut preţuri de pornire mai mari decât preţurile de adjudecare din anul anterior (Harghita, Dolj, Gorj, Dâmboviţa, Maramureş, Sălaj, Timiş). Spre exemplu, în Caraş Severin, preţurile au fost cu aproape 30% mai mari, în condiţiile în care indicii europeni ai preţurilor resursei de masă lemnoasă au scăzut cu 15%. La acest moment, România are printre cele mai mari preţuri la achiziţia de buştean din întreaga Europă (…) Blocajul licitaţiilor conduce automat la blocajul exploatării masei lemnoase şi implicit la blocarea întregului sector de prelucrare a lemnului, inclusiv industria mobilei, sectoare ce cuprind în total peste 130.000 angajaţi care, împreună cu familiile lor, depind de aceasta resursă. Deja, companii din industria mobilei au remis notificări privind trimiterea angajaţilor în şomaj tehnic, din cauza lipsei resursei de masa lemnoasă’, menţionează Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România — Nostra Silva.

Potrivit sursei citate, deoarece în urma licitaţiilor a fost adjudecat un volum de 5% din totalul volumului disponibil, licitaţiile au fost reprogramate în perioada 12 — 25 ianuarie 2016, cu aceleaşi preţuri de pornire.

„Să se înţeleagă în ansamblu mecanismul care a determinat eşecul licitaţiilor de masă lemnoasă organizate de RNP-Romsilva şi să se deblocheze situaţia creată prin modificarea, în procedură de urgenţă, a HG 924/2015, reprogramându-se licitaţiile principale cu preţuri de pornire mai mici, înainte de a se ajunge la tensiuni sociale şi pierderi economice irecuperabile pentru agenţii economici’, susţin reprezentanţii Fordaq.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care defrişările ilegale sunt incluse în cadrul ameninţărilor la securitatea naţională, conform unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale transmis, sâmbătă, presei.

Senatul a adoptat, pe 14 decembrie 2015, propunerea legislativă care completează Legea nr. 51/1991 în sensul că este considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale orice acţiune sau inacţiune care lezează resursele economice strategice ale României.

Prin propunerea legislativă a PNL, amendată în comisiile de specialitate, se prevede completarea articolului 3 al Legii privind siguranţa naţională cu litera m), potrivit căreia: „orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional”.

Potrivit Inventarului Forestier Naţional, publicat în decembrie, anul trecut, România deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată.

Pe lângă suprafaţa de pădure, există circa 14 milioane de hectare de teren agricol, raportul dintre categoriile de terenuri fiind de 1:2,1. De asemenea, au fost înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.

Valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură şi prelucrarea lemnului) este de 2%, iar cea a agriculturii şi industriei alimentare de 12%. Inventarul IFN a fost realizat în perioada 2008 — 2012, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013.

Informaţiile IFN arată că, în metri cubi, volumul de pădure este de 2,22 milioane, cu o medie de 321,9 metri cubi la hectar. Pe specii de copaci, principalele sunt fagul, care reprezintă 36,8%, molidul — 23,8%, gorunul — 10,1%, carpenul — 8,1%, bradul — 5%.