Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, spune că ar fi o idee benefică pentru consumatorii de gaze interconectarea României la conducta de gaze Trans Adriatic Pipeline (TAP), iar această posibilitate este discută inclusiv la Bruxelles, potrivit Mediafax. „Conectarea României la TAP ar fi o iniţiativă care ar putea fi benefică pentru consumatorii din România, întrucât preţurile ar fi mai competitive. Este un concept discutat, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei Europene“, a declarat Nicolescu pentru Mediafax.

TAP porneşte de la graniţa Greciei cu Turcia, unde urmează să fie conectată cu TransAnatolian Pipeline, şi va furniza gaze din câmpul Shah Deniz II din Azerbaijan, tranzitând Grecia şi Albania, cu destinaţia finală în Italia. TAP a fost concurentul Nabucco pentru furnizarea de gaze din Azerbaijan, proiect susţinut de România.

Partenerii Nabucco erau OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa). Liderul consorţiului Nabucco era OMV Austria. Atât acţionarii TAP, cât şi Nabucco, sperau să convingă cosorţiul SHah Deniz II să le furnizeze gaze, dar anul trecut câştigătorul a fost desemnat TAP.

Consorţiul care va exploata rezerva de gaze Shah Deniz din Azerbaijan este condus de British Petroleum, proprietarul a 20% din dezvoltatorul proiectului. Partenerii BP în proiect sunt Statoil (Norvegia) - 20%, Socar (Azerbaijan) - 20%, Fluxys - 16%, Total (Franţa) - 10%, E.ON (Germania) - 9% şi Axpo (Elveţia) - 5%.

În paralel, autorităţile din România mizează pe noile descoperiri de hidrocarburi din Marea Neagră pentru obţinerea independenţei şi securităţii energetice. Producţia de hidrocarburi din noile zăcăminte descoperite în Marea Neagră nu este preconizată să înceapă mai devreme de 2020.

Publicaţia americană The New York Times a scris recent că OMV, proprietarul OMV Petrom, ar putea să livreze gaze din Marea Neagră în gazoductul South Stream, dezvoltat de Rusia. Gazele ar urma să ajungă în pieţele europene.

South Stream este controlat 50% de Gazprom Rusia. Ceilalţi acţionari sunt Eni Italia, EDF Franţa şi Wintershall Germania. Gazoductul, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.