Consiliul Judeţean trebuie să restituie Conacul Bellu Academiei Române, după ce a pierdut un proces cu instituţia amintită. Decizia de restituire în natură a proprietăţii a fost luată de către Curtea de Apel în 2011, deşi investiţiile Consiliului Judeţean pentru reabilitarea muzeului au continuat şi după acel an.

Consilierii PDL au fost curioşi cum îşi va recupera Consiliul Judeţean investiţiile făcute în acest complex muzeal.

„Restaurarea s-a făcut în perioada 1998-2010. Nu am crezut că va fi revendicat conacul. În 2006 notificarea Academiei Române a fost respinsă, iar noi am continuat lucrările. Va trebui să respectăm decizia instanţei. Vom acţiona pe cale civilă pentru recuperarea investiţiilor făcute. Oricum, potrivit sentinţei, timp de cinci ani, clădirii nu i se poate schimba destinaţia de muzeu“, a explicat Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova.

Consilierii judeţeni au votat în unanimitate trecerea conacului Bellu din Urlaţi din domeniul public în domeniul privat al judeţului, procedură premergătoare restituirii clădirii către noul proprietar.

Complexul muzeal Conacul Bellu a  fost redat publicului în 2009, în urma unor lucrări care au costat cel puţin 1,4 milioane de lei.

Conacul Bellu este un monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlaţi. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal după ce a fost naţionalizat de guvernul comunist. Din 1954 a funcţionat ca muzeu regional, până când a intrat în componenţa Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componenţa Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Muzeul adăposteşte un patrimoniu mixt de artă plastică şi decorativă, etnografie (ceramică, ţesături, unelte, covoare româneşti din secolul al XIX-lea), cărţi rare în ediţii de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianţă, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală şi extrem-orientală (vase şi stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane şi arme din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.

Conacul este compus din subsol, parter, terase, mansardă şi teren aferent în suprafaţă de 2.800 mp, foişor şi teren aferent în suprafaţă de 120 mp, respectiv suprafaţa de teren de 4.700 mp.