Proprietarii care au deţinut terenuri în Cadrilater, Basarabia, Bucovina de Nord sau Ţinutul Herţa – pierdute de România în 1940 - vor mai avea de aşteptat pentru a primi despăgubiri din partea statului. Un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial amână cu şase luni procesul de acordare a compensaţiilor financiare către aceştia.

Legea 287/2013 privind aprobarea OUG 10/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 693, intrând în vigoare în 16 noiembrie 2013.

Potrivit legii menţionate, cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 (Legea nr. 9/1998), precum şi cei deposedaţi de autorităţile sovietice ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a ţinutului Herţa, dar şi ca urmare a celui de al Doilea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între Romania şi  Puterile Aliate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (Legea nr. 290/2003), au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii începând cu luna ianuarie 2014.

Procedura de despăgubire a fost amânată recent de autorităţi, prin OUG nr. 10/2014, publicată în Monitorul Oficial, nr. 184, din 12 martie 2014.

Documentul stabileşte că emiterea hotărârilor privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români aflaţi în situaţiile amintite se suspendă pe o perioadă de şase luni.

În acelaşi timp, se suspendă, tot pe o perioadă de 6 luni, plata voluntară a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucuresti, şi prin deciziile de plată emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Măsura a fost adoptată cu scopul instituirii unui interval de timp în care să se reglementeze un nou cadru legal necesar acordării acestor despăgubiri şi pentru că este nevoie de stabilirea unei noi modalităţi de plată.

Foştii proprietari şi urmaşii acestora sunt hotărâţi să acţioneze statul român în judecată deoarece de aproximativ 15 ani, această procedură bate pasul pe loc, iar acum suferă o altă amânare. Avocaţii păguibiţilor reclamă încălcarea articolelor 52 şi 53 din Constituţie, dar şi articolul 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, săvârşind în mod clar un abuz de putere asupra cetăţenilor îndreptăţiţi la obţinerea de compensaţii pentru bunurile de care au fost lipsiţi.