Curtea Constituţională a descoperit 25 de articole neconstituţionale în proiectul noii Constituţii elaborat de comisia specială a Parlamentului. Curtea a finalizat duminică analiza proiectului de lege fundamentală, decizia urmând a fi transmisă parlamentului, iar acesta trebuie să ţină cont de observaţii.

Unul dintre articolele respective se referă la  traseismul politic. Potrivit noilor prevederi mandatul unui senator sau deputat încetează în momentul demisiei din partidul sub sigla căruia a fost ales. Cu toate acestea, în proiect s-a menţinut prevederea potrivit căreia mandatul parlamentarilor nu poate fi imperativ, ceea ce înseamnă practic că prevederea privind traseismul este neconstituţională.

„Constituţia actuală prevede că mandatul imperativ este nul, nu au modificat acest articol, concluzia o trageţi dumneavoastră“, a susţinut Zegrean.

Alte prevederi care cu probleme se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului, precum şi posibilitatea de a se recunoaşte prin lege organică „zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor“.

În plus, articolul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile de miniştri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curţii Constituţionale, întrucât există deja o lege care stipulează foarte clar în ce condiţii o persoană nu poate fi numită ministru.

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost adoptat în unanimitate la începutul lunii februarie. Astfel, în noul proiect de revizuire a Constituţiei, Camera Deputaţilor este decizională în aproximativ 90% din cazuri, în timp ce Senatul preia atribuţiile de numire a tuturor şefilor instituţiilor care sunt sub control parlamentar, iar puterea de decizie se limitează la administraţia publică, la tratatele internaţionale şi la împrumuturi externe.

Principala modificare la Constituţie făcută în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulţumiri, a fost cea care priveşte atribuţiile preşedintelui. În cea de-a doua rundă de dezbateri pentru revizuirea Constituţiei, parlamentarii au păstrat modificările făcute, dându-i înapoi doar dreptului de a iniţia un referendum pe probleme naţionale, fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului. În privinţa desemnării premierului şi numirii miniştrilor, situaţia a rămas la fel, preşedintele neavând decât rolul de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile.