Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări în două dosare penale având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor.

În cursul zilei de astăzi, 9 noiembrie 2016, pe baza autorizaţiilor emise de către instanţă, sub coordonarea procurorilor, politisti din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, Direcţia de Investigaţii Criminale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi din cadrul a 29 de inspectorate judeţene de poliţie efectuează 313 percheziţii domiciliare la sediile a 16 societăţi comerciale, la punctele de lucru ale acestora, precum şi la domiciliile/reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor menţionate mai sus. Percheziţiile se desfăşoară după cum urmează:

-           pe raza municipiului Bucureşti – 5;

-           pe raza judeţului Argeş - 7;

-           pe raza judeţului Bacău – 4;

-           pe raza judeţului Bihor – 8;

-           pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud – 5;

-           pe raza judeţului Braşov – 12;

-           pe raza judeţului Caraş-Severin – 1;

-           pe raza judeţului Călăraşi – 3;

-           pe raza judeţului Cluj – 47;

-           pe raza judeţului Constanţa – 3;

-           pe raza judeţului Covasna – 16;

-           pe raza judeţului Dâmboviţa – 1;

-           pe raza judeţului Galaţi – 14;

-           pe raza judeţului Gorj – 1;

-           pe raza judeţului Harghita – 16;

-           pe raza judeţului Hunedoara – 27;

-           pe raza judeţului Iaşi – 5;

-           pe raza judeţului Ilfov – 2;

-           pe raza judeţului Maramureş - 1;

-           pe raza judeţului Mehedinţi – 1;

-           pe raza judeţului Mureş - 82;

-           pe raza judeţului Olt – 4;

-           pe raza judeţului Prahova – 6;

-           pe raza judeţului Satu Mare – 7;

-           pe raza judeţului Sălaj – 15;

-           pe raza judeţuluiSibiu – 9;

-           pe raza judeţului Teleorman – 1;

-           pe raza judeţului Timiş - 2;

-           pe raza judeţului Vaslui – 2;

-           pe raza judeţului Vâlcea - 6.

Din probele administrate până în acest moment a rezultat că în perioada 2013 – prezent, a fost creat un mecanism infracţional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise pe raza mai multor localităţi din judeţele mai sus menţionate.

Veniturile obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc sunt diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale acestora. Principalele modalităţi concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele cercetate constau în:

  • modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc;
  • modificarea controlului mecanic de ieşire, metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat;
  • scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig – prin instalarea unor dispozitive artizanale numite „frâne”care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (JACKPOT).

Sumele neînregistrate în evidenţele contabile erau reintroduse ulterior în circuitul economic ca ,,împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.

Totodată, urmează a fi efectuate controale la un număr de 142 de puncte de lucru ale unei societăţi având acelaşi obiect de activitate cu cele care fac obiectul percheziţiilor.

Procurorii au beneficiat şi de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi de cel al Jandarmeriei Române.

 

Facem precizarea că începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.