Aşa cum am anunţat inca de ieri, în prima parte a articolului, revenim cu detalii legate de frauda de proportii petrecută la Poliţia Locală Ploiesti.

Conducerea actuala a Poliţiei Locale a descoperit o fraudă de proporţii petrecută pe timpul vechii administraţii Volosevici, dar care a ieşit la iveală abia acum. Patru angajaţi cu funcţii de conducere, din cadrul Poliţiei Locale au girat o achiziţie dubioasă de la o firmă braşoveană a unui sistem de comunicaţii, provocând fie cu intentie, fie din neglijenţă, o pagubă de 23.313 euro instituţiei. Deja conducerea Poliţiei Locală a formulat plângere penală împotriva acestor angajaţi, dar şi impotriva reprezentantilor societăţii comerciale Barby Route SRL din Braşov, firma care a participat la întreg scenariul menit să scoată fraudulos din buzunarele ploieştenilor peste 1 miliard de lei vechi.  

Aceasta nu este singura poveste cu cântec din timpul fostei administraţii. Curtea de Conturi a mai constatat achiziţii suspecte şi supraevaluate care ar fi ajuns sub forma unor sesizări pe masa unor procurori. Scurte îmblănite, telefoane mobile, sisteme de monitorizare video, etc. În urma raportului făcut de Curtea de Conturi legat de activitatea a doi dintre angajaţi, respectiv Cezar Stoichiciu, coordonator al Compartimentului Achiziţii Publice din cadrul Poliţiei Locale şi Mariana Ionescu, şef Serviciu Financiar Contabil, conducerea instituţiei a demarat o anchetă internă, auditul concluzionând asupra vinovăţiei celor doi funcţionari. Aceştia, nemulţumiţi de faptul că li s-au adus învinuiri de catre controlul intern, au contestat raportul la instanţă, în contencios, dar demersul lor a fost respins de către Tribunalul Prahova.

Începutul Odiseei

Revenind la ultima pagubă produsă, povestea începe în 2010, după ce Consiliul Local Ploieşti a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al Poliţiei Comunitare (abia din 2011, denumirea a fost schimbată în Poliţia Locală) prin care era prevăzută achiziţionarea unor staţii de emisie-recepţie portabile, staţii emisie-recepţie fixe şi un software AVL pentru dispecerat. Suma prevăzută pentru această achiziţie era de 629.000 de lei.

Contractul a fost atribuit în baza procedurii de „licitaţie deschisă“ prin SEAP , firmei SC Barby Route SRL din Braşov. Aceasta se obliga să livreze Poliţiei Comunitare o staţie fixă de comunicaţii Tetra, 16 staţii mobile emisie-recepţie, 100 de staţii portabile de comunicaţii şi, ceea ce era mai important, un sistem software-hardware AVL de gestionare a terminalelor. Fără acest sistem de gestionare a terminalelor, în mod practic, toate achiziţiile erau nefuncţionale.

Pe data de 11 august 2010, Barby Route SRL a emis factura în valoare de 650.000 de lei cu TVA şi tot în aceeaşi dată s-a încheiat nota de recepţie pentru produsele respective, deşi acestea au sosit fizic abia la data de 24 august 2010, după 14 zile. Cei care au semnat  însă recepţia au fost Cezar Stoichiciu, şeful Compartimentului Achiziţii Publice, Mariana Ionescu, şeful Serviciului Financiar, Cristian Balaci, şeful Serviciului Asigurare Tehnico-Materială si Ionelia Stegaru, magaziner. Un alt angajat implicat în poveste este Paula Echimescu, şef Serviciu Juridic Contencios care a vizat documentele pentru legalitate. În mod curios, dar acum explicabil, din partea firmei care avea calitatea de furnizor nu a semnat nimeni recepţia.

Abia pe 24 august, au fost livrate staţiile de comunicaţii şi au fost încheiate procesele verbale de luare în custodie. De data aceasta directorul firmei, Adrian Barbu, a semnat actele împreună cu reprezentanţi Poliţiei Comunitare. Procedura este iarăşi incompletă deoarece procesele verbale de custodie trebuiau să fie însoţite de o anexă în care să fie precizat ce produse au intrat în depozitul instituţiei, în scopul pretestării, iar această anexă lipseşte. De asemenea lipseşte şi certificatul de conformitate care ar fi trebuit să însoţească aceste produse. Plata furnizorului s-a efectuat integral prin mai multe ordine de plată, până la data de 24 august 2010, în baza recepţiei din 11 august întocmită în mod fictiv, fără posibilitatea unei testări a aparaturii.

Azi îl privim şi nu e !

Surpriza vine ulterior când se constată că cel mai important element al contractului, sistemul software/hardware AVL, care trebuia folosit în dispecerat pentru gestionarea şi funcţionarea comunicaţiilor între agenţii locali aflaţi pe teren, nu a fost livrat niciodată, deşi instituţia achitase şi contravaloarea acestuia de 102.578 lei. Acest sistem era compus dintr-un calculator/monitor şi un program care odată instalat pe computer trebuia să asigure funcţionarea staţiilor de comunicare.

Sistemul acesta AVL trebuia implementat la dispeceratul Poliţiei Comunitare, lucru care nu s-a mai petrecut, transformând staţiile de emisie-recepţie în nişte jucării inutile.

Reprezentantul firmei furnizoare s-a prezentat în anul 2011 pentru a acoperi aceste lipsuri, chipurile ca să predea un CD/DVD cu hărţi şi să semneze repede procesul verbal de punere în funcţiune. Pentru că sistemul de comunicaţii trebuia integrat în sistemul naţional de telecomunicaţii, la acest eveniment a fost prezent şi un ofiţer de la STS. La sugestia ofiţerului, dispecerul, angajat al Poliţiei Comunitare, a refuzat să semneze procesul verbal, deoarece administratorul firmei nu venise decât cu nişte hârtii şi cu un CD gol, fără niciun program software pe el.  

Totul a rămas ca în gară pentru municipalitatea ploiesteana, nu şi pentru firma respectivă care şi-a încasat banii, dar nu a terminat treaba. Ca atare, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, în loc să protesteze şi să ia măsurile necesare obţinerii softului deja achitat, a apelat la o încropeală şi a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Sistemul a funcţionat de bine de rău până acum, deşi trebuie să meargă cu soft-ul profesional, dedicat si achitat. Mai mult, fosta conducere a Poliţiei Locale a luat act de la STS că programul achiziţionat cu o sumă exorbitantă nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Faţă de acestă situaţie, reprezentanţii firmei în Brasov, în loc să repare situaţia, au considerat de cuviinţă să formuleze plângere penală împotriva reprezentanţilor STS care au arătat că tranzacţia este dubioasă. Dupa doi ani de cercetări, parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva reprezentantilor STS.

Dormi linistit... si noi facem la fel !

Să nu credeţi că aceasta problemă a frământat vreun pic fosta conducere a Poliţiei Locale Ploieşti. Nu, dimpotrivă ! Niciun demers de obţinere a softului achitat nu a fost făcut, după cum nu s-a încercat nici recuperarea sumelor achitate fără noimă în contul furnizorului. Acest lucru nu este de mirare în condiţiile în care plata a fost dispusă şi s-a efectuat împotriva oricăror norme legale şi de protecţie a banului public. Usurinţa cu care din bugetul local a plecat o sumă de 650.000 lei pentru o achiziţie paguboasă, girată de atât de multe minţi luminate ale Poliţiei Locale nu miră pe nimeni. Sunt voci care spun ca tranzacţia nu a fost una chiar nevinovată. Oricum, aici parchetul va avea treabă !

Treaba ar fi rămas nedescoperită daca reprezentanţii STS nu ar fi înştiinţat actuala conducere a Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. În acest context, conducerea de acum a Poliţiei Locale a constatat cu stupoare din adresa trimisă de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, că software-ul folosit pentru staţiile de comuncaţii este un „demo“, care a fost oferit de către STS si nu programul pretins achizitionat. Cu referire la programul soft care trebuia furnizat de  firma din Brasov, STS arata afirmă că nu îşi asumă răspunderea pentru acurateţea şi buna funcţionare a aplicaţiei în ceea ce priveşte refresh-ul şi precizia datelor geografice ceea ce face, in mod practic, programul inutilizabil.

Imediat a fost declanşată o anchetă internă iar unii dintre cei implicaţi la acel moment în afacere au trecut urgent în concediu medical, fiind brusc cuprinşi de amnezie. Din fericire, ancheta a reusit să puna cap la cap întreaga situaţie, conducerea Poliţiei Locale formulând o plângere penală în care au cerut procurorului tragerea la răspundere a funcţionarilor vinovaţi pentru fals, uz de fals şi abuz în serviciu, dar şi a reprezentanţilor firmei furnizoare pentru înşelăciune şi fals intelectual. Mai mult, făptuitorii reclamaţi la parchet ar putea intra şi sub incidenţa legilor care protejează sistemul naţional de securitate.

Evident ca în acest context se naşte şi întrebarea firească : Oare ce i-a mânat la o astfel de luptă pe cei implicaţi ?  Credem că este doar o chestiune de timp până vom afla. Asta dacă dosarul, dată fiind gravitatea lui, nu va aştepta la rând, între un furt din buzunare şi vreo anchetă privind tulburarea liniştii publice.