Fenomenul a fost prezentat într-un raport al Direcţiei Judeţene de Statistică în cadrul colegiului prefectural. Populaţia scade în ritm constant an de an şi se înscrie trendului întâlnit la nivel naţional şi european.
Cu o populaţia stabilă totală de 798.000 locuitori, la 1 ianuarie 2014, judeţul Prahova se situează pe locul 3 în ţară după municipiul Bucureşti şi judetul Iaşi. Ponderea populaţiei judeţului Prahova în populaţia României este de 3,8%.
Populaţia masculină din judeţul Prahova, la 1 ianuarie 2014, a fost de 386.600 persoane reprezentând 48,4% din populaţia judeţului, iar cea femininặ 51,6%. Potrivit datelor, la 1 ianuarie 2014, 50,0% din populaţia judeţului trăia în mediul urban. Gradul de urbanizare înregistrat situează judeţul Prahova sub media pe ţară pe locul 15.
Fenomen accelerat de îmbătrânire a populaţiei
Structura pe vârste a populaţiei din judetul Prahova, poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică. Îmbătrânirea populaţiei este caracterizată de scăderea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia judeţului, simultan cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste. Din punct de vedere al structurii populaţiei, la 1 ianuarie 2014, ponderea populaţiei tinere 0-14 ani (13,8%) a fost devansată de ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste (16,4%).
Indicele de îmbătrânire demografică calculat ca raport între numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste şi numărul persoanelor tinere cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, a fost în judeţul Prahova de 119% (119 persoane vârstnice de 65 ani şi peste reveneau la 100 de persoane tinere). O îmbătrânire accentuată a populaţiei se constată în: localitatea Tătaru unde 317 persoane vârstnice reveneau la 100 persoane tinere, urmată de Sălciile (292 persoane vârstnice reveneau la 100 de persoane tinere), Jugureni (268 persoane vârstnice reveneau la 100 de persoane tinere).
Valori scăzute ale indicelui de îmbătrânire demografică au fost înregistrate în localităţile: Mizil unde 60 persoane vârstnice reveneau la 100 persoane tinere, Târgşorul Vechi (67 persoane vârstnice reveneau la 100 persoane tinere), Filipeştii de Târg (70 persoane vârstnice reveneau la 100 persoane tinere).
Un alt indicator care evidenţiază efectele procesului de îmbătrânire asupra vieţii economice şi sociale, este raportul de dependenţă demografică, acesta reprezintă numărul persoanelor tinere (0-14 ani) şi vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani).
La 1 ianuarie 2014, în judetul Prahova 43 persoane tinere şi vârstnice (din care populaţia vârstnică reprezenta 54,3% din populaţia aflată în afara vârstei de muncă) reveneau la 100 persoane în vârstă de muncă .
În Jugureni a fost înregistrat cel mai mare raport de dependenţă demografică, la 100 persoane tinere şi vârstnice revenind 100 persoane în vârstă de muncă, iar cea mai mică valoarea a raportului de dependenţă a fost în oraşul Plopeni (la 25 persoane tinere şi vârstnice revenind 100 persoane în vârstă de muncă).
Cea mai „tânără“ localitate din judeţ, la 1 ianuarie 2014 a fost Gherghiţa cu o pondere a populaţiei 0-14 ani de 23,2% în totalul populaţiei judeţului, urmată de Sângeru (20,2%), Mizil (19,2%), etc.
Numărul persoanelor din judeţ nu este static, datorită mişcării naturale şi migratorii înregistrează o anumită dinamică. Mişcarea naturală presupune înnoirea populaţiei prin apariţia unor generaţii noi, dar şi scăderea acesteia prin decesele care se înregistrează.
În primele 6 luni 2014 s-au născut un număr de 3062 copii, situând judeţul Prahova pe locul 7 în ţara după municipiul Bucureşti şi judeţele: Iaşi, Suceava, Constanţa, Timiş, Cluj şi au decedat 4945 persoane. Principalele cauze de deces au fost: boli ale aparatului circulator (59,5% din decese), tumori (17,8%), boli ale aparatului respirator (7,4%), boli ale aparatului digestiv (6,3%), leziuni traumatice, otrăviri (3,3%).
Decalajul dintre numărul născuţilor şi numărul persoanelor decedate a condus la un spor natural negativ determinând o scădere naturală a populaţiei cu 1883 persoane în semestrul I 2014.
Un indicator important folosit în cercetarea calităţii vieţii este rata mortalităţii infantile care reprezintă numărul deceselor copiilor sub 1 an care revin la 1000 născuţi-vii.
În semestrul I 2014 , în judeţul Prahova a fost înregistrată o rată scăzută a mortalităţii infantile de 5,6%.
În aceeaşi perioadă au fost încheiate 1205 căsătorii şi s-au pronunţat 537 divorţuri. Raportul dintre numărul căsătoriilor încheiate şi cel al divorţurilor pronunţate prin hotărare judecatorească definitivă, a fost de 2 căsătorii încheiate la 1 divorţ pronunţat.
Cauzele sunt diversificate
Ceea nu se arată în raport sunt cauzele, deoarece sunt subiective, nu sunt generale, sunt fluctuante şi foarte diversificate. Populaţia românească a intrat în siajul celei europene şi a început să scadă numeric. Este greu de spus de unde a apărut această tendinţă, dar poate este explicată de modul în care trăim, nesiguranţa locului de muncă, o societate instabilă, legi schimbătoare, climat imprevizibil, nepreditibil. Toate acestea creează o stare de insecuritate socială, economică, iar cetăţenii simt că nu-şi pot face planuri de viitor pe termen lung.
